Am auzit cu ceva timp in urma o expresie care a devenit un motto pentru mine "Viata ii ajuta pe cei care-o iubesc".

Si chiar asa e. Ma uit in urma si observ ca, de fiecare data cand am avut nevoie de ajutor material sau spiritual si am avut incredere, am intalnit persoanele potrivite sau m-am trezit in contexte pline de oportunitati. De unele am profitat, pe altele le-am ignorat iar asta reprezinta pentru mine liberul arbitru.

Iubesc viata, natura, copiii, imi place sa rad, sa dansez, sa schimb idei cu oamenii, sa joc tenis, sa calatoresc, sa vad filme, sa merg la teatru, imi place sa ma joc si imi place, cateodata, sa ma opresc si sa ma intreb: cine sunt? care este menirea mea? incotro ma indrept? Raspunsul este de fiecare data acelasi: sa ma dezvolt, sa traiesc fiecare clipa si sa contribui alaturi de voi la dezoltarea unui mediu armonios si bazat pe interdependenta.

Una din caile prin care pot realiza acest lucru o reprezinta coaching-ul, care m-a descoperit in urma cu doi ani.

Atunci am realizat ca scopul meu nu este sa scriu programe software sau sa sa ajung un manager de succes avansand pe treptele ierarhice ale unui companii. Altele sunt programele pe care vreau sa le scriu si altele sunt treptele pe care vreau sa avansez.
Printre ele se numara "iubire", "fericire", "armonie", "colaborare", "performanta", "abundenta".
Unele sisteme (oameni/comunitati) contin deja aceste programe si au nevoie doar sa treaca la o versiunea urmatoare. Altele, se confrunta cu programe ce saboteaza buna functionare si necesita un proces de "de-virusare" in prealabil.

Pentru a-mi mentine sistemul curat si la zi, particip in mod regulat la seminarii de dezvoltare personala si sunt in al doilea an de supervizare pe partea de coaching.

Tu ce faci pentru sistemul tau?